Prelungirea negocierilor pentru încheierea unui acord comercial post-Brexit între Uniunea Europeană (UE) și Marea Britanie ridică numeroase semne de întrebare cu privire la limitările care vor interveni începând cu 1 ianuarie 2021.
Libera circulație a persoanelor, una din cele patru libertăți fundamentale garantate de apartenența la UE, va fi, cu siguranță, îngrădită. Cât de mult, depinde de rezultatul negocierilor dintre cele două părți.
Perioada de tranziție a fost convenită în baza acordului de retragere pentru a da timp celor două părți să stabilească un cadru preferențial de relaționare post-Brexit pe toate palierele, inclusiv în privința circulației persoanelor.
Însă având în vedere că mai este foarte puțin timp până la expirarea acestei perioade, iar prelungirea ei nu este posibilă, statele implicate par a se pregăti mai degrabă pentru situația în care 2021 începe fără un acord.
Românii stabiliți în Marea Britanie până la data de la 31 decembrie 2020 vor continua să beneficieze de același tratament care li se aplică în prezent în calitate de cetățeni ai unui stat membru UE pentru a putea locui, lucra sau studia în Regatul Unit.
Cei care vor să rămână acolo și după finalizarea perioadei de tranziție trebuie să se înregistreze pentru obținerea noului statut de rezident. În acest scop, guvernul britanic a creat un sistem de înregistrare (EU Settlement Scheme – EUSS) prin care cetățenii europeni, inclusiv români, pot solicita noul statut.
Termenul pentru depunerea acestei solicitări este 30 iunie 2021.
Românii care vor dori să se stabilească în Marea Britanie după 1 ianuarie 2021 cel mai probabil vor fi tratați ca orice alt cetățean non-UE, în cazul în care nu va exista un acord între părți care să stabilească un regim mai favorabil.
De anul viitor, regulile privind libera circulație a persoanelor între UE și Marea Britanie se vor schimba. Indiferent de rezultatul negocierilor pentru un acord post-Brexit, atât companiile, cât și cetățenii afectați de schimbări trebuie să se asigure că sunt îndeplinite formalitățile de înregistrare, pentru a fi evitate disfuncționalitățile care pot apărea în acest context, atât în cadrul desfășurării activității, cât și din perspectiva dreptului de ședere.
În cadrul planurilor de a pune capăt liberei circulații la 1 ianuarie, cetățenii UE vor avea nevoie de viză pentru a lucra, pentru a închiria o casă sau pentru a utiliza servicii publice – în ciuda faptului că li se va cere doar un pașaport înainte de termenul limită pentru depunerea cererilor de statut stabilite în iunie 2021.
Grupul de 3 milioane, reprezentând cetățeni ai UE din Marea Britanie, a descris noile obstacole drept potențial „devastatoare”, pe fondul a numeroase aplicări pentru securitatea suplimentară oferită de cetățenia britanică.
Oamenii erau acum „la îndemâna” ofițerilor de imigrare folosindu-și discreția – când lipsa CSI a dus la respingerea unei treimi din cererile de rezidență în trecut – și după ce au plătit o taxă de cerere de 1.300 de lire sterline.
Legea prevede că, începând din ianuarie 2021, cetățenii din UE, dar și din Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția nu mai au drept de muncă automat pe piața britanică a muncii.
Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană anul acesta pe 31 ianuarie, după ce a făcut parte timp de 47 de ani din blocul comunitar. Până la sfârșitul anului este în vigoare o perioadă de tranziție, în care Regatul Unit rămâne parte din piața unică și din uniunea vamală, respectând în acest timp reglementările din UE.
Noul proiect de lege privind migrația nu precizează criteriile care trebuie îndeplinite de cetățenii europeni care doresc să lucreze pe viitor în Marea Britanie.
Guvernul Johnson a prezentat însă deja în februarie un sistem pe bază de puncte, care favorizează accesul pe piața britanică a muncii a persoanelor cu înaltă calificare, care au deja o ofertă de angajare în Marea Britanie și care au cunoștințe bune de limba engleză.
